Tudor Opris - Enciclopedia Curiozitatilor Din Natura

Jamu tun teja pentru pierderea în greutate. Tudor Opris - Enciclopedia Curiozitatilor Din Natura

X PREFAA Aceast lucrare, elaborat de scriitorul i profesorul Tudor Opri, autor multilaureat a peste patruzeci de cri cunoscute si ndrgite la noi i, n parte, traduse peste hotare, ne arat c nu suntem singuri pe planet.

Tudor Opris - Enciclopedia Curiozitatilor Din Natura

Dar mai exist miliarde de fiine vii pe diferite trepte de evoluie, care triesc cu noi n amplul, variatul i complexul decor planetar pe care l numim natur".

Lor i acestui cadru material n care trim cu toii, autorul le nchin rnduri care se citesc pe nersuflate, ca o carte de nemaipomenite aventuri. Fiecare specie ne poate nva ceva prin exemplul pe care l d pentru supravieuire i perpetuare i, poate dincolo de acestea, prin misterul unei perfeciuni greu de explicat i al unei capaciti de comunicare pe care nc n-am reuit s-o descifrm i s-o nelegem pe deplin.

Un om nu poate descoperi din misterele existenei dect ceea ce corespunde gradului maturitii sale. Congresul de la Rio dinde sub egida Organizaiei Naiunilor Unite, lansnd ideea biodiversitii, a relevat c zilnic, din cauza civilizaiei, mor cteva zeci de specii i miliarde de indivizi. Noi, oamenii, ne construim confortul i fericirea pe mormintele a zeci de fiine, fr s ne ntrebm ce cataclisme i ateapt pe nepoii notri jamu tun teja pentru pierderea în greutate echilibrul planetei va fi adnc tulburat.

Cteva argumente sunt strecurate i n lucrarea de fa care aduce astfel i un preios serviciu ideii de ocrotire a naturii. O lume minunat, interconectat dinamic ne nconjur, ne supravegheaz fr ndoial, dispus s ne ajute dac o respectm i s ne nvee atunci cnd suntem pregtii s-i primim ajutorul.

Enciclopedia curiozitilor naturii, care se adreseaz tuturor vrstelor, este un pas important n aceast direcie i un mesaj convingtor pentru buna convieuire n biosfer. Aceste poveti au aprins imaginaia primilor corbieri. Mrturisind c au vzut cu propriii lor ochi acest zmeu", ei n-au fcut dect s ntreasc o strveche superstiie.

Exist oare o urm de adevr n aceast credin greit?

Fr ndoial c da. E mai puin probabil ca n oceane s supravieuiasc reptile uriae asemntoare celor care odinioar stpneau apele. Mai degrab, acest dragon" nspimnttor este o nevinovat alg brun, unic n felul ei, prin lungimea de necrezut a talului.

Macrocystis pirifera, aa se numete pierde multă greutate într o săptămână colos al Pacificului, ntrece balenele de ori n lungime. Ca s-i menin la suprafa corpul lung de m, alga are pe muche sculei de aer flotoare n form de pere, iar pentru a rezista furiei valurilor, talul nu e ntreg, ci mprit n numeroase panglicue.

Probabil c o astfel de imagine a strnit fantezia oamenilor din trecui, nspimntai de mirajul uriaului tal unduit de ap i de flotoarele crora reflexele razelor de lumin le ddeau strlucirea unor solzi fabuloi.

Alga Macrocystis ntrece de ori lungimea balenelor De departe, pare imensa spinare a unui monstru marin ce se onduleaz deasupra Maimuele sunt gimnati nentrecui. Ele concureaz n ndemnare i performane pe acrobaii de circ care i desfoar programul" la trapez i pe frnghii la nlimj de m. De altminteri, pdurea ecuatorial, unde i duc viaa maimuele, seamn cu o imens cupol alctuit dintr-un desi cumplit de plante ntre care se d o lupt aprig pentru fiecare colior liber.

Lumina e cucerit deplin doar de copacii falnici.

(PDF) CH IMISTA | Krisztina Maria Ardelean - pvctermopane.ro

Copceii ar fi condamnai s moar. Atunci, adaptndu-se la culegerea luminii prin micile sprturi ale cortului vegetal, trunchiul lor se preface n coarde. La nceput, coardele se trsc zeci de metri pe sol, apoi se car iari zeci de metri pn gsesc n vrful unui copac o poart liber spre soare, pe unde i scot un pmtuf de frunze i un bucheel de flori.

Crescnd mai departe, din lips de sprijin, cad pe pmnt, unde se trsc ncolcindu-se ca un arpe, pana cnd ntlnesc un nou suport. Aceste plante agtoare sunt vestitele liane tropicale, numite rotang sau calanws, rude cu palmierii.

O astfel de coard, Demonorops, adic liana diavolului", desfurat bine atinge lungimea de m, ct lungimea pistei de atletism a unui stadion olimpic. Lianele sunt folosite de maimuele acrobate ca un fel de frnghii jamu tun teja pentru pierderea în greutate care fac salturi mortale de m.

Ea ntrece de peste dou ori nlimea celui mai nalt molid din Europa, descoperit n pe Valea Haragului din iudeul Buzu, i st la acelai nivel cu vrful piramidei lui Keops m. Ca s-i atingem cretetul ne-ar trebui o scar cu de trepte sau de copii de ani aezai unul pe umerii celuilalt.

Aceast anten" nu-i altceva dect euca-lipiul Emalyptus anxygdalinamndria continentului australian. Dup trestia de bambus, el are cea mai rapid cretere. Anual se lungete cu circa 3 m. Lcomia de ap a eucaliptului este proverbial. Dei are frunze puine, totui transpir foarte mult. De aceea, el trebuie s pompeze nencetat apa din jurul rdcinilor sale foarte ramificate.

Or, tocmai aceast sete, demn de eroul cel prea sugtor al povetii lui Creang, l face deosebit de folositor omului. Fiind cultivat n locurile mltinoase, el le seac, fcnd s dispar narii, crui ai malariei. Pe de alt parte, datorit evaporrii substanelor sale uleioase i aromatice, el mblsmeaz i cur aerul din regiune. Iat de ce eucalipii se bucur de faima unor copaci anli-malarici, care nltur aerul stricat mal aria n limba italian.

Din trunchiul su drept i rezistent la putrezire i foc, se fac cele mai trainice calarge, din lemnul su fin i dur - aa-zisul lemn de janah - se confecioneaz mobil superioar, iar uleiurile saie servesc la fabricarea bomboanelor de eucalipt.

Cu asemenea cantitate de cherestea s-ar fi putut construi aproximativ de case cu pridvor i dou camere. S-ar crede, poale, c e vorba de o poveste vntoreasc, dac aceast tire n-ar fi fost strecurat ntr-un ziar tiinific a crui seriozitate era mai presus de orice bnuial. Accsl gigant, urma al unor brazi slrvechi, triete la o altitudine de 2 m, n platourile Sierrei Nevada din Statele Unite ale Americii.

Tudor Opris - Enciclopedia Curiozitatilor Din Natura - Free Download PDF

El este cunoscut sub numele de Sequoiu gigante a sau arborele-mamut, din cauza ramurilor ncovoiate care amintesc de colii mamutului, un slrmo al elefantului de azi. Denumirea tiinific de Scquoia a fost dat uriailor n amintirea conductorului indian George Guess, cruia indienii i spuneau Sequojah. InGuess a creat un sistem de scriere permind compatrioilor si indieni s scrie i s citeasc n limba lor.

Exemplarele vrstnice de Sequoiu pol atinge m nlime. Trunchiul arc la baz O circumferin de 50 m i poate fi cuprins de 30 de oameni cu braele deschise. Colii de mamut", ramurile ncovoiate de la baza copacului, au dimensiunile unui brad de de ani, adic m lungime i 2 m grosime. De asemenea, prin tunelul spat n trunchiul unui exemplar aezai n mijlocul unui drum de munte, se pot strecura cu uurin dou autocamioane mergnd n sens opus.

Frunzele sale aduc cu ale salcmului, iar florile sale mari f cm n diametrudeschise doar noaptea, au o corol alb, mtsoas, cu peale ntre care rsare jamu tun teja pentru pierderea în greutate mnunchi de staTiine purpurii. Fructele se formeaz cam la doj luni de la nflorire jamu tun teja pentru pierderea în greutate au forma unor casravei lungi de 0,50 m i groi de cm.

bcaa vs pierderea de grăsime de glutamină

Sie formeaz hrana predilect a maimuelor. Din trunchiul lui se fac pi-ogi, din frunze - o fiertur mpotriva fe-irei, din miezul fructului se prepar o bu-ur rcoritoare i un fel de spun, iar pe remuri, scorburile acestuia serveau drept mormnt pentru vraci. Copacul este n primejdie s dispar. Elefantul ste i el un duman al baobabului, mai Ies n sezonul secetos, cnd nu gsete ran uor.

Atunci i rupe scoara i ramule, uneori distrugndu-1 complet pentru a. Numele i jamu tun teja pentru pierderea în greutate de la faptul c uneori preoii, dornici de umbr i adpost, l nsmneaz n peretele sau acoperiul de lemn al pagodelor. Fiind un copac nefixat n pmnt prin rdcini subterane, smna lui ncolete uor pe acest suport ntmpltor. Dnd de umezeal, din smn se nate o coard care se dezvolt rapid, formnd din loc n loc rdcini aeriene.

consilierul de tabără pierde în greutate

Copacul i desfoar lateral coroana. Fiecare ram d natere ctorva rdcini adventive care l susin i l hrnesc. Ramurile se lungesc treptat i din loc n loc trimit spre pmnt ali stlpi, astfel c dup de ani, dintr-un singur trunchi ia natere pe o suprafa de ha o ntreag pdure. Sub cortul ei verde se poate adposti un sat ntreg. Privit de departe, banianul pare un imens templu susinut de sute de coloane de diferite grosimi. Acest fenomen se petrece mai ales n rile calde, favorizate de cldura tropical, de ploile bogate i de solul gras, sau n acele coluri ale lumii unde uscciunea climei oblig plantele prevztoare s-i prefac frunzele n uriae burdufuri cu ap.

Pe meleagurile noastre, copiii au obiceiul vara, cnd soarele e puternic sau cnd ncepe s plou, s-i fac umbrelue din frunze de brustur sau captalan. Codia lor de cm, limbul lung adesea de peste o jumtate de metru dau iluzia unor umbrele adevrate, capabile s protejeze pentru cteva minute capul i umerii.

Sub o astfel de umbrel n nici un caz nu se pot adposti doi copii.

X PREFAŢA Această lucrare, elaborată de scriitorul şi profesorul Tudor Opriş, autor multilaureat a peste patruzeci de cărţi cunoscute si îndrăgite la noi şi, în parte, traduse peste hotare, ne arată că nu suntem singuri pe planetă. Lor şi acestui cadru material în care trăim cu toţii, autorul le închină rânduri care se citesc pe nerăsuflate, ca o carte de nemaipomenite aventuri.

Un Guliver ugub a luat un coic din ara uriailor i 1-a transplantat n ramurile omeneti Un astfel de copac creste n realitate, mai S m sud-eslul Asiei. E cunoscut sub nuete de baman sau smochinul pagodelor vorba de frunzele unor plante cu aspect de palmier, ce ating lungimea de m.

Deosebit de practic e frunza arborelui de banane Musa paradisiacalung de m i lat de cm, uor streinit de nervura median. Desprins din plant i sprijinit cu minile deasupra capetelor de un grup de copii, aezai n ir strns, ea devine o adevrat prelat. Datorit nclinrii marginilor i limii ndestultoare, frunza este un bun adpost att mpotriva sulielor fierbini ale soarelui, ct i a ploilor iui de la tropice. Copacul se numete Manicaria saccifer.

Oricine tie c un copac are rdcin, trunchi i o coroan cu ramuri i frunze. Exact aceeai impresie o las i o plant ierboas din rile ecuatoriale, rud cu btinaul rod al pmntului" i druit de oamenii de tiin cu numele rsuntor de Dracontium gigas. Privit de departe, ea poate fi confundat cu un copac, nzestrat cu un trunchi tot aa de gros ca un om, nalt de m i cu o coroan lat de peste 5 m.

Ceea ce am luat drept trunchi nu este dect peiolul frunzei, iar coroana nu-i altceva dect limbul puternic crestat, cu numeroase segmente. Ca o astfel de buruian s o putem pune ntr-un ierbar ne-ar trebui o coal mare cel puin ct peretele unei camere.

stefanie preissner pierdere în greutate

Seceta pustiurilor oblig plantele s se apere n felurite chipuri mpotriva pierderilor de ap sau s lupte pentru nmagazinarea preioasei licori a vieii. Organul care ine balana apei este frunza. Uneori, cnd e risipitoare, ea dispare ca la cactui, reducndu-se la nite epi care apr stranic tulpina prefcut ntr-un rezervor de ap.

Alteori, frunza nsi devine Un adevrat rezervor de ap. Aloele i Agavele, plante decorative cultivate n grdini, originare din pustiurile mexicane, sunt un adevrat model n aceast privin. Planta are o tulpin scurt i groas. Ele devin rezervoare de ap bine ceruite pe dinafar i cntresc, din cauza acumulrilor de lichid, cte kg fiecare.

Din Agave, mexicanii scot butura naional numit puica sau vinul de maguey prin-trun procedeu original. La baza tulpinei se scobete nainte de jamu tun teja pentru pierderea în greutate o cavitate rotund cu jamu tun teja pentru pierderea în greutate capacitate cam de 10 1. Aici mustete i se adun seva plantei, extras apoi cu ajutorul unui sifon, numit acocot, care se folosete cam n felul furtunurilor cu care scoatem vin dintr-un butoi.

Fiecare exemplar de Agave poate da 1 de puica pe zi, timp de 6 luni, dup care planta se usuc. Puica constituie butura obinuit a mexicanilor.

Lsat s fermenteze se preface ntr-o butur alcoolic de felul uicii. Se spune c pe o mare furioas barca e ca o frunz pe ap. La temelia acestei comparaii st faptul c frunza e considerat ca o plut fragil, gata oricnd s fie nghiit de adncuri.

Niciodat nu se va spune invers: frunza e ca o barc. Ca s-o admirm n mediul ei natural va trebui s facem o cltorie de cteva mii de kilometri pn la gura fluviului Amazon.

Putem tot aa de bine s-o admirm n Grdina Botanic din Cluj-Napoca, i, de civa ani, i n sere ale Grdinii Botanice din Bucureti, aclimatizat n bazine cu ap nclzit.

Aceste frunze-brci aparin lotusului amazonic Victoria amazonicaale crui milioane de flori alb-trandafirii nsteleaz leneele unde dinspre vrsare ale colosului de ap din America de Sud. Frunzele, de form circular, colorate n verde aprins pe faa superioar i btnd n violaceu pe faa interioar, au adeseori un diametru de 2 m.

  1. Tudor Opris - Enciclopedia Curiozitatilor Din Natura
  2. Серанис раздраженно махнула рукой.

Marginile lor sunt ridicate cm n sus, ca la o tav de plcinte, de unde numele de ynipe, care n limba amerindian nseamn farfurie de ap". Aceast plai- strnge uneori puin ap, atrage psrile, care o folosesc ca scldtoare. Din aceast cauz, populaia btina o mai numete i apona, adic tigia psrilor. O frunz de Victoria umazonica [toate inc un copil. Cu asemenea form i, mai ales, cu jamu tun teja pentru pierderea în greutate dimensiuni, nu-i de mirare c frunza de lotus amazonic se poate preschimba ntr-o plut trainic.

Distribuind nisip n mod egal pe toat suprafaa ei, aceasta poate s susin o ncrctur de kg. Sub coroanele unui anumit copac se adposteau flori mai mari dect o roat de car, ntinse la suprafaa pmntului i nconjurate de boboci ct capul jamu tun teja pentru pierderea în greutate copil. Florile, cu cinci petale crnoase i suculente, aveau o cu-!

De partea de sus a cupei florale, ngroat ca lin inel, erau prinse organele de nmulire. La dimensiunile neobinuite i la aspectul straniu al acestei plante se adaug nc o particularitate.

Enorma floare rspndete un miros respingtor, de cadavru.